Pagina principală
Expediţie fantastică în ţara lui Moş Crăciun: foarte greu, dar am ajuns în Helsinki!
16 Decembrie 2013, 09:00
Drumul spre Laponia prin ţările
Europei de Est este mai scurt ca și
distanţă, dar poate dura cu siguranţă
mult mai mult decât v-aţi putea
imagina! Am trecut prin aventuri,
aşteptări şi provocări în aceste ţări
estice!

Belarus. Adio Uniune Vamală!

Vă scriam ultima noastră relatare din Minsk şi vă spuneam mai multe lucruri frumoase despre Belarus – despre natura şi peisajele frumoase ale acestei ţări, dar şi despre oraşele în care publicitatea de stradă aproape că lipseşte cu desăvârşire. Ei bine, după ce am părăsit capitala Belarusului, ne-am îndreptat spre Vilnius, capitala ţării vecine Lituania – un oraş cu conotaţie deosebită pentru Moldova, în lumina renumitului acord cu Uniunea Europeană, parafat acolo acum câteva săptămâni.

Eram săturaţi de-a binelea de vămi până acum, dar ne bucura gândul că vom mai avea de trecut un singur hotar cu două vămi, pentru a ajunge într-o ţară UE şi a uita de barierele de la hotare. Dar trecerea “dincolo” n-a fost prea rapidă...

Aproape de vama belaruso-lituaniană, am tras la o benzinărie belarusă pentru a umple din nou rezervorul cu cea mai ieftină motorină de pe tot traseul nostru. Din păcate, avem îndoieli mari că dieselul belarus corespunde standardelor Euro 5 cel puţin, întrucât consumul maşinii e nefiresc de mare în această zonă – 9.2 litri/100 km. Mai mult ca atât, la realimentare constatăm că fie măsurătorile belaruse sunt aproximative, fie maşina consumă de facto peste 10 litri de diesel cu gust amar. Motorul maşinii funcţionează ritmic şi bine, dar parcă trebuie apăsată mai mult pedala de acceleraţie pentru a obţine aceleaşi
reacţii puternice. Avem senzaţia că cuplul şi puterea ne sunt porţionate un pic mai moderat, şi în loc de 245 CP sub capotă am avea vreo 190 cel mult. Iartă-ne BMW X6, asta e tot ce-ţi putem oferi în meniul zilei de astăzi..
Cu 30 km înainte de vamă, am rămas cu gura căscată! Şirul de TIR-uri care îşi aşteptau rândul la traversarea vămii belaruso-lituaniene se întindea până aici! Am verificat sistemul de navigare şi totul pare corect – avem încă 30 de kilometri până la vamă, iar şirul de camioane pare nesfârşit...

Am parcurs toţi cei 30 kilometri cu viteză redusă pe lângă camioane, în
speranţa că nu vom descoperi acuşi şi un rând similar de autoturisme. Dar cu vreo jumătate de kilometru înainte de vamă aşteptările sinistre ne-au fost confirmate. Sute de maşini care aşteaptă în şir, cu o irosire absurdă a timpului, erau prezente aici...
Peste câteva ore am intrat pe teritoriul vămii belaruse. După un control de câteva minute, am stat alte câteva ore în simplă aşteptare, în coloană, pentru a ni se permite să înaintăm. Orele curgeau în număr mare, motorul maşinii funcţiona periodic la ralanţi pentru a menţine atmosfera caldă la interior, şi în acel moment de iritare maximă ne-am zis că Moldova nu are ce căuta într-o zonă gri vamală. Lipsa hotarelor UE face o diferenţă enormă...

Atunci când am părăsit Belarusul, după multe ore de aşteptare, am zis
“Adio uniune vamală, sper să ne vedem cât mai rar posibil”. Intrarea în Lituania ne-a luat, însă, alte câteva ore de aşteptat inutil, prin sute de maşini. Avem deja un sfat preţios pentru cei care ar putea dori să ajungă în Laponia din Moldova sau România. Excludeţi Ucraina şi Belarusul din ecuaţie, e mai
bine să mergeţi prin Ungaria, Slovacia, Polonia şi apoi ţările Baltice. E o distanţă cu 500 km mai lungă, dar timpul efectiv al călătoriei va fi mult mai scurt!
Ţările Baltice

Oraşul Vilnius e la doar 20 de kilometri de vamă şi deschide o cu totul altă lume faţă de estul conservat de până acum. Edificii mari, moderne, arhitectură inovativă, multe lumini şi o senzaţia puternică de plinătate şi viaţă – asta îţi sugerează Vilnius. Drumurile au devenit din bune în perfecte, şi
civilizaţia nu mai trebuie căutată în mostre sugestive, ea e omniprezentă. Am savurat aici o mică gustare locală şi am pornit mai departe, pentru că aveam încă foarte mult de parcurs!

Kilometrii curg altfel pe drumurile europene! Pentru cei 600 de kilometri dintre Vilnius şi Talinn, parcurşi pe timp de noapte, am avut nevoie de
doar un pic mai mult de 6 ore, cu tot cu staţionări de cafea. Traseul dintre Riga şi Talinn e deosebit de frumos şi trece foarte aproape de Marea Baltică. Din păcate, pe timp de noapte, nu l-am putut admira la întreaga lui valoare.

Şi uite că se făcuse aproape dimineaţă, iar noi ajunsesem în Talinn. Am realimentat aici cu motorină
estoniană, preţul căreia este de
aproximativ 1.3 euro per litru. Motorul
maşinii şi-a recăpătat imediat
vigoarea cunoscută, iar noi am
intrat şi în centrul Talinn-ului,
pentru o explorare nocturnă
a oraşului, întrucât până
dimineaţă mai erau
câteva ore.
Cum ajungem la Helsinki?

De aici, aveam dilema de a alege
între două trasee. Unul – cu feribotul,
pe mare, pe o distanţă de aproximativ
88 km dintre Talinn şi Helsinki, care
presupune şi un cost de 50-100 euro
pentru traversare, în funcţie de
compania cu care traversezi
şi ora la care o faci. Celălalt
traseu presupune să
înconjurăm distanţa pe
uscat, prin Rusia, pentru
a ajunge în Helsinki, pe o distanţă de 734 km, care mai şi presupune două noi vămi. În faţa alestei alegeri, opţiunea preferată de noi este evidentă!

Ne-am conectat online cu tehnologie Moldcell şi am căutat un bilet la feribotul de peste câteva ore. Cu întârzierile noastre de la vama belaruso-lituaniană, eram bucuroşi că nu am cumpărat biletul la feribot din timp, pentru că aveam să-l ratăm. Am
găsit online un bilet cu 57 euro, l-am cumpărat, şi am mers în port pentru a aştepta timpul de îmbarcare.

La bordul vaporului, viaţa decurge
încet, dar plăcut. E aproape
ora 9 dimineaţă, dar soarele
încă nu răsare! Ah, da,
suntem într-o zonă foarte
nordică, iar asta înseamnă
zile mult mai scurte în această
perioadă a anului. Abia pe la 9.30 se
putea spune că s-a făcut ziuă. Am avut plăcerea de a lua aici şi un dejun savuros pe feribot, cu privire la apa mării, în timp ce maşina noastră stătea parcată în garaj.
Helsinki. Magia scandinavă.

Odată cu debarcarea noastră în Helsinki, aveam timp să explorăm niţel mai mult oraşul, înainte de a ne îndrepta spre Laponia. Aşa că am profitat de ocazie pentru a cunoaşte acest minunat oraş scandinav.

Capitalele scandinave au întotdeauna o alură specială în decembrie, când luminiţile de Crăciun fac peste tot atmosfera. BMW-ul nostru a explorat oraşul în linişte şi admiraţie.
Ninge în Helsinki. Şi străzile sunt acoperite, în mare parte, cu zăpadă. Şi toţi înaintează pe acest carosabil firesc de iarnă, fără a blama autorităţile pentru condiţii meteo fireşti de iarnă.
Încep să cred că finlandezii sunt cei mai buni şoferi din lume. Conduc foarte bine mai ales pe zăpadă, îşi simt maşinile perfect şi tratează zăpada ca o atmosferă frumoasă de condus mai degrabă decât o problemă.
Ne-am oprit şi la un târg de Crăciun de aici, pentru a savura din atmosferă şi am dat şi peste un logo cunoscut celor din Moldova. E vorba de logo-ul Sonera, operatorului de telefonie mobilă de aici, parte din acelaşi grup cu Moldcell.

Suntem îmbibaţi de magie scandinavă şi Laponia ne pare mult mai aproape. Dar avem încă 800 de kilometri de
parcurs prin cele mai dificile zone ale traseului, cu multă zăpadă, viscol sau ger. Scrisorile copiilor sunt în siguranţă în portabagajul maşinii şi sunt cel mai de preţ colet de la bordul maşinii
expediţionale! Laponia este aproape, copii şi părinţi din România! BMW-ul X6 s-a apropiat mult de ţara lui Moş Crăciun şi va avea de acum încolo de înfruntat condiţiile artice!
PiataAuto.mdRedacţia PeAsfalt.ro
0
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează acest subiect!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PeAsfalt.ro
Login:
Parola:
Memorează-mă
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!