Pagina principală
MINI Cooper
22 Aprilie 2014
Am mers la testul ăsta foarte intrigat
de controversele din reţeta noului
MINI. E ca şi cum ai merge într-un
restaurant să mănânci croasanţi cu
ciocolată pe dinăuntru şi cu caşcaval
topit pe dinafară. Parcă nu se prea
potrivesc, dar nu poţi să ştii cu
adevărat dacă sunt buni sau nu
până nu probezi unul.

Aşa e şi cu noul MINI. Maşinuţa asta a păstrat silueta tradiţională a lui MINI,
deşi a venit cu o faţă cu o gură de
clovn, un pic prea mare şi prea
accentuată, dar în acelaşi timp a
fost construită pe o platformă
tehnică nouă şi are sub capotă
un nou motor turbo de doar
3 cilindri! Hai să fim serioşi, un
motor de doar 3 cilindri pe un MINI
Cooper e o provocare! Să fie el
oare capabil să dea aceleaşi
senzaţii exaltante în condus ca
şi deliciosul motor 1.6 turbo
de pe precedenta generaţie? Să fie
oare noul MINI la fel de capabil să-ţi
dea senzaţii de condus unice,
numite de obicei „go-kart” feeling?
Să fie toată reţeta asta o adevărată
evoluţie, de esenţă, la fel de
plăcută, sau totul nu e decât o
raţionalizare a substratului tehnic şi
a costurilor, în detrimentul calităţilor
tradiţionale?

Să vedem!
Forme

Precedenta generaţie MINI a devenit deja o legendă, cu un design genial şi proporţii ideale. De aia, cei care s-au obişnuit cu ea, vor privi un pic ciudat noul model, mai ales pentru că acesta şi-a lungit un pic capota, fapt care i-a schimbat niţel şi proporţiile. Totuşi, dacă faci un tur de recunoaştere în jurul noului model, sesizezi imediat că bavarezii au vrut să păstreze cât mai multe din elementele cheie ale
predecesorului său, pentru a întări senzaţia unui design întotdeauna valabil, care nu are nevoie decât de mici actualizări de la o generaţie la alta.

„Gura” noului MINI a devenit una integră, mai accentuată, care sare
în evidenţă imediat. În primele poze, îţi poate părea exagerată. Dar apoi, pe viu, parcă o vezi bine potrivită noului MINI. Blocurile optice cu LED-uri circulare dau un ultim ton al schimbărilor majore la partea frontală.
Şi fanii tradiţionali ai mărcii au motive de satisfacţie – modelul şi-a păstrat caracterul pozitivist, dar nărăvaş, şi toate elementele tradiţionale au rămas la locul lor. Până şi configuraţia capotei a rămas identică, ea încercuind ca şi până acum farurile faţă, lăsând aripile faţă mici şi insignifiante.
Blocurile optice spate şi hayonul au fost modificate mult mai puţin, doar cunoscătorii observând LED-urile circulare, sau conturul modificat al hayonului, care nu mai ocoleşte blocurile optice acum, ci dă chiar în mijlocul lor.
Cel mai important examen al designului sunt, însă, feţele trecătorilor la vederea maşinuţei. Dacă vezi zâmbete şi feţe senine, atunci ştii că noul MINI e în continuare un adevărat MINI, cu alura aia specială care ştie să-i facă pe toţi să se bucure de viaţă, atât pe cel de la volan, cât şi pe cei ce-l admiră trecând pe alături!

Interior

Atunci când urci în habitaclu, ai senzaţia unui interior familiar de MINI, cu aceleaşi comenzi în formă de comutatoare, aceleaşi ceasuri de bord circulare şi acelaşi volan perfect rotund şi foarte sportiv profilat, pentru un MINI cu emblema Cooper pe hayon.
Apoi, simţi şi schimbări importante. În primul rând, forma aia circulară mare din partea de sus a consolei centrale nu mai are rol de vitezometru, ca la predecesorul său, ci doar de găzduire a unui display imens al sistemului multimedia, cu tot cu comenzile pentru acestea. Mai mult ca atât, conturul cercului are încadrate nişte LED-uri care pot luat tot soiul de culori, şi atunci când efectuezi vreo ajustare a vreunei comenzi a maşinii, aceste
LED-uri iau diferite culori pentru a te informa vizual despre modificările pe care le faci. Spre exemplu, dacă ajustezi temperatura sistemului de climatizare spre mai rece, zona stângă a contului circular cu LED-uri va fi albastră, iar cea dreaptă – roşie, şi cu cât vei merge spre mai rece, cea stângă se va reduce, iar cea dreaptă va creşte, imitând mişcarea
circulată pe care o faci mecanic mai jos. E un detaliu informativ, întrucât modificările de culori se dovedesc a fi foarte intuitive, iar tu nu mai ai nevoie să-ţi iei privirea în jos.
Iar toate aceste artificii au mutat vitezometrul alături de turometru, în apropierea volanului. E o renunţare la tradiţia precedesorului său, dar nu pot să nu recunosc că astfel vitezometrul a devenit mult mai informativ. Mai mult ca atât, la ajustarea volanului blocul turometrului şi al vitezometrului se va deplasa împreună cu volanul , astfel încât întotdeauna aceste elemente să rămână vizibile pentru cel de la volan.
Iar cei care vor opta pentru head-up display, la fel ca cel de pe maşina noastră din test, se vor bucura şi de un mic display retractabil pe care sunt proiectate informaţiile esenţiale.
Comenzile farurilor au fost de asemenea mutate de pe consola centrală în zona din stânga volanului, la fel ca pe modelele BMW. Şi logica de funcţionare este similară, prin rotula convenţională, iar alături există şi două butoane pentru farurile de ceaţă, faţă şi spate. Pe lângă asta, şi comenzile pentru deschiderea geamurilor, dar
şi cele pentru închiderea uşilor, au fost evacuate de pe consola centrală pe portiera celui de la volan. Toate aceste renunţări la năzdrăvăniile clasice MINI ar putea să nu fie pe placul fanilor MINI, dar trebuie să recunoaştem că ele sporesc esenţial ergonomia maşinuţei. Eh, dar ştiţi voi, cine îşi cumpără un MINI pentru ergonomie?... Dacă tot au dispărut atâtea comenzi de pe consola centrală, a apărut mai mult loc pentru altele, aşa că sistemul de climatizare bizonal are acum trei rotule mari, cu display-uri mici în interiorul fiecărei din ele, iar mai jos au rămas doar cinci comenzi în formă de comutatoare, unul din care e roşu, cu rol de pornire şi oprire a motorului. Ei bine, acest mic condiment se dovedeşte a fi foarte plăcut încă de la prima pornire a motorului! Frumos, ce mai!

Trebuie să constatăm că noul MINI şi-a crescut simţitor calitatea materialelor la interior, materiale care n-au fost niciodată rele. Acum, însă, noul MINI vine cu un caracter premium autentic, fiind capabil să facă faţă oricăror pretenţii premium. Senzaţii premium lasă şi izolarea acustică excelentă a maşinuţei, care ţine afară orice
zgomot nedorit, lăsând să
pătrundă în habitaclu doar ceea ce
trebuie lăsat să pătrundă – sunetul
filtrat şi bine timbrat al motorului. În episoade de condus mai relaxat, însă, veţi putea călători şi cu 130-150 km/h, purtând în acelaşi timp o discuţie aproape în şoaptă în habitaclu.
Pasagerii faţă beneficiază de un spaţiu foarte generos pe toate trei direcţii – cel pe înălţime fiind chiar comparabil cu cel dintr-un van familist. Asta se întămplă pentru că poziţia de şezut e foarte joasă şi aproape de pământ,
în timp ce linia plafonului e dreaptă şi urcă brusc în faţă, cu un parbriz mai puţin înclinat. Aşadar, cei de pe locurile faţă se vor simţi cu adevărat desfătaţi în spaţiu şi în confort graţie unor scaune mai confortabile.
Pe bancheta din spate, însă, există la fel de puţin spaţiu ca şi până acum. E clar, MINI nu e o maşină cu patru locuri, ci cu două, plus o banchetă de rezervă pe care abia de poate sta un copil.
Spirit MINI

Ei bine, după toată adaptarea asta, a venit timpul să apăsam butonul ăla roşu şi să pornim motorul. Sub capotă avem un nou motor al grupului BMW, cu 3 cilindri în linie, de 1.5 litri. E un motor înrudit cu cel de 2.0 litri pe benzină cu 4 cilindri şi cel de 3.0 litri cu 6 cilindri, păstrând aceeaşi unitate de 0.5 litri per cilindru. Pe noul MINI Cooper, noul motor vine cu tehnologie TwinPower Turbo şi dezvoltă 136 CP între 4,500 şi 6,000 rpm, iar cuplul maxim atinge valoare de 220 Nm în regim normal sau 230 Nm cu funcţie overboost, între 1,250 şi 4,000 rpm. Prin noul motor, noua generaţie MINI Cooper rupe orice conexiune cu propulsorul anterior de 1.6 litri, dezvoltat împreună cu PSA Peugeot-Citroen, unul foarte reuşit de altfel. Acum, însă, avem un bavarez pur-sânge, cu doar 3 cilindri, dar care aduce, pe MINI Cooper, o putere cu 14 CP mai mare şi un cuplu cu 70 Nm mai mare. Hm, sună delicios. Dar, dacă e să vorbim la propriu, cât de delicios poate suna un motor cu 3 cilindri?
Îl pornim. Şi auzim un sunet îngroşat, un pic răguşit intenţionat, ca să pară mai răutăcios, de parcă ar fi un pistolar din filmele vechi, care îşi falsa vocea să pară mai răguşită atunci când intra într-un bar plin de bătăuşi. Îl turăm un pic şi tembrul răguşit să menţine. La ralanţi, uneori, motorul mai lasă să se facă simţite mici vibraţii şi ştiţi deja că vibraţiile sunt aproape obligatorii din punct de vedere fizic pentru motoarele cu 3 cilindri. Totuşi, pe MINI Cooper ele nu sunt deranjante şi de îndată ce pui motorul la treabă în mişcare – uiţi de ele.
Maşinuţa noastră vine cuplată cu o transmisie automată cu 6 rapoarte. Din păcate ea nu oferă padele de schimbare a treptelor lângă volan pentru distracţie completă, dar regimul manual poate fi operat cu ajutorul levierului. În scurt timp, însă, ne convingem că motorul face un tandem foarte bun cu transmisia chiar şi în
regim automat, astfel încât MINI Cooper se bucură de un dinamism foarte plăcut. Apăsările violente de acceleraţie înseamnă un turbolag minim dacă motorul rulează la sub 1,500 rpm şi total inexistent dacă
motorul area ceva mai multe turaţii. Iar în clipa imediat următoare turbina pune la treabă motorul ăsta într-o asemenea manieră, încât eşti împins în scaun de-a binelea, însoţit de un sunet acustic răguşit şi sonor. Încep să mă delectez tot mai mult cu senzaţiile acceleraţiilor, şi abia de-mi vine să cred că am sub capotă un propulsor cu doar 3 cilindri! Motorul ăsta e fantastic! Nu e cel mai echilibrat motor cu 3 cilindri pe care l-am condus, dar e cu siguranţă cel mai vioi, cel mai dinamic şi cel mai pofticios de viaţă!

Centrul de greutate
coborât al maşinii te face să vrei să guşti şi din renumitele senzaţii de go-kart. Un viraj brusc, o altă schimbare de bandă bruscă, dar anunţată din timp, urmată de o alta, apoi de încă una şi încă una... Apoi fac stânga pornind de la un semafor de traseu şi accelerez cu putere în timp ce virez. Constat în acel moment că MINI Cooper
accelerează şi mai plăcut atunci când virează, iar volanul meu rămâne la fel de stabil în acest viraj cu acceleraţie maximă. Roata stângă din interiorul virajului îşi păstrează perfect contactul cu solul, transmisia schimbă în momentele oportune, iar suspensia maşinii îmi demonstrează că senzaţia de kart a fost păstrată, deşi e un pic diferită acum. MINI Cooper şi-a păstrat esenţialul construcţiei suspensiei, dar lucrurile au fost perfecţionate acolo şi
asta se simte în condus.
Dacă înainte mai existau limite unde îţi pierdeai vesel aderenţa, acum e mult mai greu să provoci maşina asta la mici năzbâtii şi prostioare, toate manevrele fiind efectuate un pic prea perfect, poate! Dar în scurt timp îţi găseşti sursa de năzbâtii tocmai în
aceste manevre, când constaţi că limitele fizice ale noului MINI au crescut considerabil, şi poţi face chiar şi ceea ce părea imposibil cu generaţia precedentă. Cele mai delicioase de dovedesc a fi acceleraţiile maxime
în viraje strânse. Nimeni, dar absolut nimeni, nu poate concura cu traiectoriile pe care le poate înscrie MINI! Tracţiunea faţă a maşinuţei ăsteia nu lasă nici urmă de subvirare dacă apeşi acceleraţia în podea, ci
dimpotrivă, de smuge din viraj exact în direcţia în care ai întors volanul! Noul MINI e delicios!

Dar plăcerile delicioase costă pe măsură. Deşi e un motor cu 3 cilindri, care ar trebui, teoretic, să aducă o diferenţă sesizabilă în cifre de consum, cele 24 de ore de plăcere în condus şi distanţa totală parcursă de noi ne-au consumul spre seară la 12.9 litri/100 km, iar spre amiaza zilei următoare media totală finală a coborât la 11.4 litri/100 km. Un pic depărtat faţă de cele 5.9-6.0 litri/100 km
menţionate în fişa tehnică oficială drept consum urban... Şi cică MINI Cooper Automatic ar putea consuma 4.0 litri/100 km în regim extra-urban, şi 4.7 litri/100 km în regim mixt. Ce prostioare... Ca să atingi rezultatul ăsta, trebuie să mergi ca un abstitent... Dar cine poate fi un abstinent în compania unei pofticioase de aventuri, cu o siluetă perfectă?...
Calcule, raţiune, verdict?

Cred că aţi priceput deja că maşinuţa asta nu o duce bine cu calculele şi analizele raţionale. Cel mai simplu MINI, MINI One, cu un motor cu 3 cilindri de 1.2 litri de 102 CP, încă nu e disponibil pentru România în acest moment. Versiunea mai puternică – MINI Cooper – pe care o conducem
noi, porneşte de la 20,894 euro, la care s-a mai adăugat o listă lungă de opţionale a maşinii din test în sumă de peste 14,000 euro, care i-au adus preţul la peste 35,000 euro! Au! E evident că la un asemenea preţ MINI Cooper nu poate fi o achiziţie raţională, ci una din plăcere
obsesivă, din dorinţă de a avea parte de avalanşa aia de senzaţii de la bord fără a-ţi păsa de modul în care ţi-ar putea judeca alţii achiziţia. Un proprietar de MINI nu dă o iotă pe părerea mulţimii despre paşii pe care-i face el. De aceea, un proprietar de MINI va considera că
distracţia obţinută într-un MINI şi-a meritat toţi banii investiţi pe ea. E o maşină mică, dar cu plăceri nebănuite la bord!
PeAsfalt.roIlie Toma
1
GALERIE FOTO (38 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează acest subiect!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PeAsfalt.ro
Login:
Parola:
Memorează-mă
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!