Pagina principală
Noua generaţie Mercedes-Benz C-Klasse
3 Mai 2014
Am aşteptat testul ăsta cu mare nerăbdare, recunosc. În primul rând pentru că designul maşinii ne-a fermecat de la primele imagini, aşa cum în ultimii ani au reuşit să ne farmece poate doar CLS şi SLS AMG.
Sunt segmente diferite, şi chiar dacă noul C-Klasse vrea să imite formele Clasei S, teleportându-le într-o formă mai compactă, noul model german şi-a
atribuit nişte proporţii superbe şi o armonie admirabilă a designului. E, fără îndoială, unul din cele mai frumoase Mercedes-Benz din ultimii ani.
Dar este oare noul Mercedes-Benz C-Klasse şi unul din cele mai BUNE modele ale mărcii din ultimii ani? Oferă el oare senzaţii pe măsura aşteptărilor de la un model atât de crucial pentru nucleul mărcii germane? Ce se ascunde dincolo de acest design cuceritor? Haideţi să descoperim împreună!
Design. Eleganţa învinge!

Noua generaţie Mercedes-Benz C-Klasse vine, ca şi predecesorul său, cu două ipostaze de design frontal – una mai agresivă şi mai sportivă şi alta mai elegantă şi mai aristocrată. Diferenţa vizuală se face simplu – fie grila frontală e una cu multe linii orizontale cromate, iar steaua tronează în vârful capotei, fie grila are doar două linii orizontale, întrerupte de o stea imensă, încadrată în centrul ei, iar pe capotă nu mai există o altă stea. Dacă ipostaza elegantă aduce foarte mult a
baby S-Klasse, atunci cea sportivă are o analogie evidentă cu E-Klasse-ul de după facelift, ba chiar şi cu modelele mai compacte gen CLA sau A-Klasse. O fi având sportivitatea şarmul ei, dar noi dăm preferinţă evidentă eleganţei. În versiune elegantă noul Mercedes-Benz C-Klasse arată cu adevărat nobil, valoros şi emană alura aia specială, atât de apreciată odinioară. O prezenţă somptuoasă veritabilă, a unei maşini de talie medie. Un fenomen pe cale de dispariţie, dar care renaşte atât de frumos acum pe noul C-Klasse!
Detaliile cromate de pe caroserie completează cu discreţie tabloul eleganţei, iar jantele cu multe spiţe sunt exact ingredientul final de care avea nevoie maşina asta! Mai nobil de atât nici că se putea!

Blocurile optice spate imită de asemenea formele limuzinei de top din familia Mercedes-Benz, iar aripile spate derivă frumos înspre acestea, fără a aduce prea multă brutalitate, dar profilând foarte reuşit posteriorul maşinii. Tăietura lunetei aminteşte şi
ea un stil retro, elegant, care ondulează frumos spre uşa portbagajului. Aceasta din urmă, de altfel, are o „coadă” excelent de bine desenată, cu aluzie la „duck tail”-urile maşinilor sportive de odinioară! Frumoasă creaţie, domnilor! Dacă ar fi toate maşinile noi, apărute pe piaţă, într-atât de reuşite ca design, munca noastră s-ar transforma într-o admiraţie continuă...
Dar există loc şi de mici observaţii. Posteriorul maşinii e încheiat de o inserţie de plastic negru, pe care e montată o linie continuă, care înconjoară şi uneşte, parcă, cele două guri de eşapament. Adevărul este că motorizările cu adevărat puternice au într-adevăr două ţevi de eşapament, pe care această linie cromată le
înconjoară şi le uneşte, şi mai au, eventual, un difuzor de aer, profilat mai vizibil, dar motorizarea testată de noi are o singură gură de eşapament şi ea bate în jos, în partea strângă spate, iar contururile create de linia cromată spate nu înconjoară de fapt, nimic.
Un detaliu frumos, care inspiră respect pentru tradiţia celor de la Mercedes-Benz, e aplicarea semnăturii lui Carl Benz chiar pe parbriz, în colţul din dreapta jos. Lângă ea stă inscripţionată şi expresia „a Mercedes-Benz product”. Un detaliu mic, dar care sporeşte senzaţia autenticităţii unei munci enorme.
Habitaclu? Este oare noul Mercedes-Benz C-Klasse un baby S-Klasse şi la interior?

Generaţia anterioară C-Klasse a fost criticată, atunci când a apărut, pentru faptul că aplica materiale mult prea dure şi neconforme cu segmentul premium, lucru care a fost parţial corectat odată cu faceliftul. Ne-a
interesant, deci, cum stă noul C-Klasse la acest capitol, într-o nouă epocă şi cu pretenţii mult mai elitiste, comparative cu S-Klasse.

Noi testăm o versiune cu un grad mediu de echipare a lui C-Klasse, iar atunci când citiţi „grad mediu” trebuie să înţelegeţi că aceasta se raportează la numărul kilometric de dotări,
tehnologii şi sisteme opţionale posibile la bordul unui C-Klasse nou. Pentru că, teoretic, modelul poate face uz de aproape orice tehnologie proaspătă a mărcii, iar cu toate opţiunile alea bifate maşina asta ar putea fi un adevărat colţ de rai, dar ar şi costa pe măsură. Ceea ce testăm noi azi e un set generos de opţionale, care să facă atmosfera la bord nobilă şi demnă,
fără a aluneca în extremele
generozităţii.

Întotdeauna ne-au plăcut consolele centrale integre, care ondulează lin spre tunelul central, iar noul Mercedes-Benz C-Klasse excelează la acest
capitol. Numai consola aia centrală, acoperită cu lemn de nuc, cireş sau abanos, te face să înţelegi imediat că ai urcat la bordul unei lumi cu adevărat premium. Atenţie, însă – acest design al consolei centrale e valabil doar pentru exemplarele dotate cu transmisie automată, levierul cărora e montat lângă volan. Dacă aveţi nenorocul să cumpăraţi cândva un C-Klasse cu transmisie manuală, atunci
veţi constata că această consolă sfârşeşte mult mai sus, fără a ajunge pe tunelul central, lăsând astfel loc manivelei cutiei de viteze.

Poziţia la volan poate fi foarte joasă, sportivă şi confortabilă în acelaşi timp. Mă bucur să constat că tunelul central a urcat foarte mult în înălţime, astfel încât să poată fi o zonă plăcută de reper atunci când conduci relaxat.
Tot el adăposteşte comenzile destul de complexe ale sistemului multimedia, care recunosc gesturi acum şi oferă posibilităţi extrem de
avansate de conectivitate şi ajustări a tot ce vrei.

Remarc şi designul plăcut al cadranelor de bord, care au adoptat un stil mai nou şi între care şi-a făcut loc un display color imens. Contrast excelent, calitate grafică excelentă şi o senzaţie a unei calităţi corespunzătoare cu anul
din calendar, ba chiar valabilă şi pentru anii care urmează. La bordul noului C-Klasse izul tradiţionalist şi elegant se îmbină excelent cu aerul high-tech, de viitor.

Îmi retrag privirea de la micile detalii şi privesc lucrurile în ansamblu, la fel cum aş fi mişcorat la minim zoom-ul
unui obiectiv. Sunt într-o maşină al naibii de frumoasă. Sunt într-un habitaclu care mă relaxează, mă predispune la bune maniere, îmi sugerează confort şi îmi aminteşte de ce merită să munceşti mai mult pentru a-ţi permite o ambianţă premium. Ating lemnul consolei centrale şi simt relieful lăsat intenţionat fără lac a lemnului
natural... Atât de plăcut la atingere! Atât de veritabil... Ating lemnul de pe uşi şi am aceleaşi senzaţii. Ating inserţiile şi detaliile din aluminiu – unele din ele sunt reci şi, deci, realizate din metal, altele sunt mai calde şi trădează o componenţă din plastic la interior, dar vizual nu le poţi distinge niciodată pentru că toate arată ireproşabil! Ating pielea bej, cusută cu aţă albă, de pe uşi şi extremităţile scaunelor şi simt calitatea lucrului făcut să dureze pentru ani buni înainte. Ating şi un alt soi de piele, similară cu renumita Alcantara şi am senzaţii asemănătoare. Constat că maşina pe care o conducem are şi zone cu material textil pe scaune, dar el se încadrează atât de bine în peisaj, încât tind să tratez aceste oaze textile mai degrabă ca un avantaj. Pun mâna şi aici şi, din nou, constat superlativul. Îmi ridic privirea şi văd partea superioară a planşei de bord îmbrăcată în piele maro, cusută cu aţă contrastantă. Şi acolo toate sunt executate ireproşabil. Bine, domnilor, ating şi plasticul de pe planşa inferioară a bordului. Din nou, textură plăcută atingerii, calitate excelentă. Îmi arunc privirea şi spre bancheta spate, acolo unde alţi
producători ar putea trişa şi constat exact aceleaşi materiale pe scaune, pe uşi, pe pod şi pe oriunde vă mai puteţi imagina! Habitaclul noului Mercedes-Benz C-Klasse are o calitate surprinzătoare! Da, noul C-Klasse este un baby S-Klasse şi la interior! E admirabil şi aproape incredibil!

Spaţiu?

Vă spuneam că poziţia la volan e una joasă, dar foarte confortabilă. Consola centrală lată taie un pic din lăţimea disponibilă picioarelor, de aia cei graşi şi un pic dornici de poziţii sclifosite la volan s-ar putea să se plângă că sunt nevoiţi să adopte o poziţie mai civilizată. Toţi ceilalţi, însă, se vor bucura de o poziţie superbă în condus, în care scaunul înconjoară excelent spatele, consola de alături face reperul, volanul şi cadranele de bord stau perfect la îndemână, iar steaua, steaua aia magică de pe capotă, îţi înobilează experienţele de condus. O
fi ăsta un element pe care îl înţeleg puţini, însă prezenţa stelei pe capotă are un efect magnific pentru cel de la volan, accentuându-i lungimea maşinii, eleganţa ei şi plăcerea de a fi proprietar...

Generaţia anterioară avea un pic de probleme cu spaţiul oferit ocupanţilor spate, însă noul C-Klasse a crescut în ampatament şi şi-a reconfigurat construcţia habitaclului, iar acum pasagerii spate se pot bucura de confort şi spaţiu chiar dacă sunt mai înalţi. Există spaţiu suficient pentru genunchi chiar şi pentru doi pasageri de 1.90 metri care stau unul după celălalt, iar spaţiul pe înălţime e mai mult decât suficient, graţie
siluetei retro a modelului. Doar
cel de-al treilea pasager ar
putea fi incomodat, întrucât
tracţiunea spate şi-a luat
tributul sub forma unui tunel
central masiv de la interior,
care muşcă din spaţiul
pentru picioare de pe
mijlocul banchetei spate.
Un alt dezavantaj vine din
imposibilitatea rabatării
banchetei spate – un
atribut opţional, care nu
e prezent pe maşina
din test.
Motor, transmisie şi suspensie. Senzaţii de condus.

Noi testăm cea mai accesibilă motorizare pe benzină, disponibilă în acest moment pentru noul C-Klasse – C 180. Vremurile în care indicele din nomenclatură indica volumul cilindric au trecut demult, iar acum sub
capotă avem instalat un motor
turboaspirat pe benzină, de 1.6 litri
volum, care dezvoltă 156 CP la 5,300 rpm şi 250 Nm între 1,200 rpm şi 4,000 rpm. Motorul ăsta exista şi pe generaţia anterioară a lui C-Klasse, fiind amplasat sub capota modelului cu puţin înaintea faceliftului, atunci când cei de la Mercedes-Benz au decis
renunţarea la compresoarele
mecanice şi adoptarea turbinelor. Noi
l-am testat atunci, la începuturile lui, pe generaţia anterioară a modelului, şi remarcam un caracter oarecum necizelat al lui, dat, probabil, de repeziciunea cu care au înlocuit cei de la Mercedes-Benz compresoarele mecanice cu turbine. Acel motor
avea şi un turbolag sesizabil, iar odată intervenită, puterea venea vârtej, iar într-un final cifra de consum fusese cam mare.

Am fost, deci, extrem de curioşi să vedem dacă noul C-Klasse şi-a rafinat, între timp, motorul cu patru cilindri şi turbina de sub capotă. Prima
impresie pe care o ai în condus e cea a unui feedback mult mai linear şi mai intuitiv. Nu mai există turbolag sesizabil, iar motorul răspunde foarte corect, plăcut şi manierat la orice turaţie. Dacă te decizi să apeşi intens şi brusc pedala acceleraţiei, atunci cutia de viteze automată 7G TRONIC PLUS va retrograda 1-2 trepte şi va
impune imediat motorul să-şi tureze măruntaiele mecanice până spre 5-6 mii rpm, scoţând un sunet răguşit de 4 cilindri, dar împingându-te cât se poate de demn în scaun pentru cei 156 CP şi 250 Nm ai săi! Şi unde mai pui că ai şi padele de schimbare a treptelor lângă volan, iar transmisia a fost învăţată să răspundă bine la ele, astfel încât
chiar poţi face uz plăcut de ele atunci când ai poftă de vreo depăşire mai nărăvaşă. Da, deşi are doar 1.6 litri volum şi e un „entry-level” pentru familia C-Klasse, motorul ăsta e capabil să-ţi ofere un dinamism destul de bun dacă vrei să-l pui serios la treabă. Asta se datorează maturizării lui şi rafinării reacţiilor. Turbina nu mai este acum doar un accesoriu auxiliar, care funcţionează după principiul „ori intervine, ori nu”, ci a fost dresată să-şi aducă importanta contribuţie în dozaje exacte, coerente şi prompte. Şi asta face motorul extraordinar de plăcut în condus. Am senzaţia unui motor absolut nou faţă de ceea ce am
testat cu 3 ani în urmă. E altceva. Are un sunet un pic răguşit, dar e plăcut în condus şi face un tandem excelent cu transmisia şi şasiul maşinii.

Noul Mercedes-Benz C-Klasse poate veni, însă, şi cu un sistem interesant,
numit AGILITY CONTROL, cu care
este dotată şi maşina din testul
nostru. Sistemul ăsta controlează
reacţiile pedalei de acceleraţie, a
transmisiei, rigiditatea volanului şi
cea a suspensiei. Pe consola
centrală, în partea stângă, lângă
şofer, există un soi de comutator prin care îţi alegi poziţia dorită a sistemului – Eco, Confort, Sport, Sport Plus şi Individual. În regim Eco maşina limitează mai mult intervenţiile turbinei, impunând motorul să dezvolte viteze mai lent, şi deci, mai eficient. Atunci când călătoriţi la drum lung fără zor şi vreţi eficienţâ, s-ar putea să vă fie util, nouă însă nu ne-au plăcut senzaţiile din volan în acest regim – ele par foarte artificiale cumva, asistenţa direcţiei intervenind mai puţin ca să economisească energie. Să ştiţi, însă, că în orice regim aţi călători, apăsările puternice ale pedalei trezesc motorul
la viaţă „în afara regimului curent” şi vă livrează doza de putere dorită pentru un episod scurt de depăşire, astfel că nu veţi fi lăsat la nevoie niciodată.

În regim Confort, C-Klasse devine o limuzină nobilă, moale şi ademenitoare. Volanul devine mult mai uşor, dar paradoxal – mai informativ şi mai plăcut, iar suspensia maşinii se înmoaie de-a binelea. Setarea asta a suspensiei nu e făcută, însă, pentru drumuri rele, ci dimpotrivă, pentru cele bune, care merită savurate. Pe
drumuri rele, cu această setare, suspensia maşini poate fi luată uneori prin surprindere de denivelările mult prea repetative şi insistente, de asta acolo e mai indicat să folosiţi o setare mai medie. Pe drumuri bune, plăcute, chiar şi un pic imperfecte, regimul Confort vă dă senzaţii aproape divine, comparabile cu cele de la bordul unui E-Klasse sau S-Klasse care rulează pe
drumuri ideale. Nu-mi vine să cred că mă aflu la volanul unui C-Klasse nou, care poate fi atât de moale şi plăcut! Aş putea călători săptămâni la rând prin toată lumea într-un asemenea confort! Şi ca să vedeţi, în acest regim Comfort şi motorul reacţionează mult mai vioi decât în regimul Eco! Sunt reacţii prompte, dar neagresive, similare cu cele pe care le ai atunci când conduci un motor aspirat natural
de o cilindree ceva mai mare! Extraordinar, domnilor ingineri! I-aţi dat maşinii ăsteia atâtea personalităţi, încât ea i-ar putea împăca acum şi pe amatorii de sportivitate şi pe cei de confort maxim, şi pe cei ai motoarelor turboaspirate zvâcnite şi pe cei ai senzaţiilor lineare din motoarele aspirate natural! Totul pe o singură maşină!
Conectez regimul Sport şi acul turometrului urcă imediat, cu retrogradarea simultană a transmisiei. Suspensia s-a întârit şi ea, volanul a devenit mai rigid, dar şi-a păstrat informativitatea şi acum orice apăsări ale pedalei de acceleraţie se traduc imediat în răbufniri de putere. Nu sunt din cele spectaculoase, de care ar fi capabil poate un C 250, spre exemplu, dar motorul este pus la treabă foarte prompt, fără niciun pic de ezitare. Suspensia rigidă face ca C-Klasse să
intre fixat de asfalt în viraje în acest regim, deşi atunci când drumul are denivelări scurte rigiditatea sporită se poate lăsa cu mici sacadări în pierderea aderenţei. Pe drumuri perfecte, însă, în acest regim, maşina poate fi împinsă la limite de care nu credeam că e capabilă mai devreme,
când o conduceam confortabil şi moale. Suspensia spate multilink, tracţiunea spate şi geometria ei foarte bună o fac superbă în viraje, oricât de strânse ar fi ele. Mai mult ca atât, noul Mercedes-Benz C-Klasse nu mai este pur şi simplu un vehicul care poate trece un viraj strâns, ci unul care îl poate aborda jucăuş, cu ironie aristocratică şi plăcere pură în volan! Maşina asta continuă să mă impresioneze astăzi neaşteptat de mult! Şi unde mai pui că regimul ăla Sport Plus îţi poate seta maşina
aproape ca pentru un circuit sportiv, astfel încât atunci când faci vreo călătorie pe curbele Coastei de Azur să te bucuri de viaţă la intensităţi aproape păgâne!

Am continuat plăcerea condusului pentru noi şi noi kilometri, de viraje, drumuri drepte, drumuri mai late şi mai înguste, mai perfecte şi mai puţin perfecte, tot alternând regimurile AGILITY CONTROL. Da, şi acolo, la urmă, mai există şi regimul ăla
individual, în care tu îţi alegi meniul ca într-un restaurant de înaltă clasă – hm..., vreau motor mai prompt în reacţii, volan mai moale, condimentat cu suspensii potrivite. Ţi-ai setat o dată „mâncarea preferată” şi apoi chemi chelnerul ingineriei germane să ţi-o livreze ori de câte ori ţi se face dor de ea. Iar dacă ţi se mai şi schimbă poftele ulterior, îţi schimbi din nou meniul. Pe naiba! Ai tot ce vrei în maşina asta! E ca şi cum ar trebui
să alegi la însurătoare cu cine să-ţi uneşti viaţa – cu gospodina care găteşte delicios, cu sfioasa care cheltuie puţin, cu voluptoasa care e mai fierbinte decât toate sau cu inteligenta cu care să tot vrei să discuţi frumos, iar până la urmă vine cineva şi-ţi dă o telecomandă minune, ca să le ai pe toate deodată, într-una singură! S-au mai inventat sisteme de reacţii ajustabile pe multe maşini din lume şi ele există de foarte multă vreme, dar în cazul noului Mercedes-Benz C-Klasse toate aceste regimuri schimbă
caracterul maşinii într-atât de mult, încât ai într-adevăr senzaţia că ai cumpărat vreo 4-5 maşini deodată şi o conduci în fiecare zi pe cea care ţi-o doreşti.

Ah da, consumul? După ce am gustat din plin, cu multă savoare şi intensitate maşina asta, ea ne-a arătat o medie de 9.0 litri/100 km. E mai mult decât media oficială, dar media oficială vine în regimul „sfioasei care cheltuie puţin”. Noi i-am gustat toate ipostazele din
plin şi zicem că 9 litri la sută cu un asemenea condus e o cifră acceptabilă. Ştim că, dacă ne-am fi străduit foarte mult, am fi putut atinge şi vreo 6.4-6.8 litri/100 km, dar nu am vrut. E prea gustoasă maşina asta ca să te abţii să o guşti din plin! Un neajuns al noului C-Klasse este rezervorul ăla standard de doar 41 de litri, combustibilul din care s-ar consuma, de altfel, mult prea repede şi stresant, atunci când vezi nivelul lui coborând prea vertiginos. E o chestie de uşurare a greutăţii totale, zic germanii, dar noi vă recomandăm să
optaţi pentru rezervorul opţional de capacitate sporită, în care încap 66 litri normali şi care costă doar vreo 50 şi ceva de euro. Maşina din testul nostru e echipată cu asemenea rezervor. Şi ne simţim mult mai bine.

Eh, haideţi să vă spunem şi cât costă noul Mercedes-Benz C-Klasse. Motorizarea noastră e cea mai accesibilă şi porneşte de la 34,100 euro în România, în combinaţie cu transmisia manuală. Transmisia automată
cu 7 trepte îi mai adaugă 2,604 euro şi astfel un C 180 cu cutie de viteze automată porneşte de la 36,704 euro în ţara noastră. Pe lângă asta, maşina din testul nostru mai dispune şi de opţionale de vreo 9,000 euro, printre care şi minunatele faruri realizate integral pe bază de LED-uri, aşa că
preţul final ajunge la peste 45,000 euro. Muşcă din nişa lui E-Klasse, veţi spune? Poate, dar noi credem că un C-Klasse echipat cu generozitate e mai plăcut decât un E-Klasse în dotări austere, mai ales dacă nu cumpăraţi o maşină pentru părerea celor din jur, ci pentru propria Dvs. satisfacţie.
Verdict

Profund impresionaţi. Aşa ne declarăm după testul ăsta. Noua generaţie Mercedes-Benz C-Klasse s-a dovedit a fi baby S-Klasse veritabil. Din fericire, nu doar designul noului model se inspiră din formele fratelui mai mare, dar şi esenţa pare transpusă de acolo. Materiale de habitaclu ireproşabile, izolare fonică demnă de o limuzină de top, o ambianţă mai mult decât premium, poate chiar aristocratică.
Un substrat tehnic surprinzător de bun şi el, cu un motor foarte rafinat şi maturizat pe versiunea C 180, deşi cei dornici de senzaţii pronunţate de acceleraţii şi-ar putea dori cel puţin versiunea C 200, de 184 CP. Totuşi, motorul testat de noi ne-a demonstrat un dinamism demn şi mai ales reacţii mult mai intuitive şi cizelate. Iar acum, motorul, direcţia, suspensia şi transmisia fac toate o alianţă comună a noilor tehnologii. În sfârşit, minunile noilor tehnologii nu ne mai obligă să
avem cu toţii maşini rigide, sau sport, ci ne oferă totul pe o singură maşină, cu şansa să ni le dozăm aşa cum ne place. În sfârşit, confortul adevărat, veritabil şi firesc a revenit în familia Mercedes-Benz, chiar şi pe modelele de talie mai compactă. Dincolo de designul cuceritor al noului Mercedes-Benz C-Klasse vine esenţa unui din cele mai BUNE modele create de germani de la o vreme bună încoace!
PeAsfalt.roIlie Toma
0
GALERIE FOTO (70 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează acest subiect!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PeAsfalt.ro
Login:
Parola:
Memorează-mă
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!