Pagina principală
Noul Opel Meriva, test în Belgia
19 Februarie 2014
Opel Meriva a ajuns la mijloc de carieră şi a primit o împrospătare amplă, care s-a reflectat mai discret în designul şi funcţionalităţile maşinii, dar mult mai consistent în substratul ei tehnic. Meriva a primit acum o mulţime de motoare noi şi transmisii, păşind într-o nouă epocă a produselor inginereşti Opel, vrând astfel să devină mai modernă şi mai atractivă în faţa
cumpărătorilor săi. Pentru testul noii Meriva redacţia noastră a zburat tocmai în Belgia, având ocazia să facem cunoştinţă, pe de o parte, cu motorizarea 1.4 litri turbo pe benzină, în versiunea sa de 140 CP, cuplată la noua transmisie automată cu 6 trepte, iar de cealaltă parte, cu noul motor diesel 1.6 CDTI de 136 CP, cuplată la noua transmisie manuală cu 6 trepte a celor de la Opel. E renumitul motor „diesel şoptitor” al germanilor, pe care
aceştia ni-l prezintă cu mândrie, şi despre care noi vă vorbeam anterior pe teste de pre-producţie, pe care am avut ocazia să le facem în centrul de teste Opel din Dudenhofen. Şi transmisia automată cu 6 rapoarte ne era oferită atunci în formă nefinalizată spre degustare. Şi uite că azi avem şansa să admirăm toate aceste produse inginereşti noi pe noua Meriva, apreciind în acelaşi timp ce poate oferi acest monovolum compact unui eventual client.
Ce îl individualizează?

Răspunsul la această întrebare, în cazul lui Meriva, e unul extrem de puternic şi consistent. Conceptul ăla unic, numit FlexDoors, înseamnă deschiderea portierelor spate în sens invers, ca la un aristocratic Rolls-Royce. Aici, însă,
miza a fost versatilitatea şi uşurinţa de urcare şi coborâre la bord adusă de această funcţionalitate. Trebuie să recunoaştem că pasagerii spate ai lui Meriva vor fi plăcut surprinşi de acest concept şi în scurt timp li se va părea că nu există nimic mai practic şi mai logic. Mai mult ca atât, inginerii Opel
fac aluzie la concurentul lor, Ford B-MAX, declarând că şi ei s-au gândit la uşile culisante atunci când au proiectat Meriva cu câţiva ani în urmă, dar au abandonat ideea pentru că mecanismul de găzduire a şinelor pentru uşile culisante taie prea mult din spaţiul pe lăţime al maşinii.
Cui i se adresează?

Atunci când vorbim de un mono-
volum compact, în minţile nopastre
perfecţioniste ne răsar portretele
unor potenţiali clienţi, unde domină
familiile tinere, exemplare, cu unul
sau maxim doi copii mici, care vor să
se bucure de versatilitatea unui astfel
de model şi de spaţiul oferit de el la
bord. Dar uite că socoteala de acasă
nu se potriveşte cu cea din târg nici
în unele ţări precum Germania, şi
Meriva, la el acasă, e cumpărat în
primul rând de oameni de peste
50 de ani şi de proaspeţii
pensionari, pensionaţi de
curând, dar care vor să ducă
un mod activ de viaţă. Abia
după aia vin şi familile
tinere, şi mamele tinere... E clar, tinerii se lasă azi tot mai mult cuceriţi de SUV-urile de segment B în locul monovolumelor, astfel că, dacă Opel a vândut peste 1 milion de exemplare din prima generaţie Meriva, actuala generaţie a strâns 330,000 de clienţi în jumătate de carieră. S-ar părea că e o reducere semnificativă a atractivităţii, dar lipsurile sunt completate cu vârf
şi îndesat de Mokka, SUV-ul de segment B al celor de la Opel, care, alături de Meriva, mai aduce o cifră importantă de vânzări în acest segment pentru marca germană. De fapt, la fiecare două exemplare Meriva vândute de Opel în lume, se vând şi alte trei exemplare Mokka.
Design exterior şi prezenţă

Acestea fiind spuse, nu e de mirare că schimbările de mijloc de carieră au venit să-i sporească eleganţa lui Meriva şi să-i dea un aer mai clasic, poate niţel mai premium. Oamenilor de vârsta a doua şi a treia le place eleganţa şi simetria. Însă nu numai lor.
Şi eu, personajul din familia tânără pe care o vedeam întotdeauna drept client-ţintă pentru astfel de monovolume, apreciez mai mult liniile simetrice într-un astfel de model.

Cei de la Opel au schimbat forma blocurilor optice şi a calandrului, au redus un pic din fluiditatea barei
frontale de protecţie. Blocurile optice, faţă şi spate, de altfel, au primit fâşii de LED-uri, dar şi contururi cromate în interior. Pe lateral linia originală a geamurilor a fost subliniată de un nou contur cromat în partea inferioară. Îndeosebi de bine arată blocurile optice spate, dar totuşi, modificările aduse de facelift rămân a fi foarte discrete.
Design interior / ergonomie

Ei bine, dacă faceliftul a adus pentru Insigniua, spre exemplu, o regândire radicală a interiorului în direcţia simplificării lui şi retehnologizării, atunci interiorul lui Meriva a suferit mai puţin schimbări. La prima vedere, nu veţi putea găsi elementele schimbate, pentru că ele ţin mai mult de implementarea unor noi tehnologii,
decât de ergonomie sau design. Spre exemplu, aici şi-a făcut loc acum noul sistem multimedia IntelliLink, care poate face conexiune cu telefonul Dvs. „deştept”, pe bază de iOS sau Android, şi vă poate oferi un sistem de navigare la un preţ mult mai mic. În acelaşi timp, sistemul multimedia al maşinii devine cel care vă poate reproduce
întreaga bibliotecă digitală de pe telefonul Dvs., cu piese preferate, poze sau orice alt conţinut multimedia.

Totuşi, chiar dacă nu s-a schimbat radical, interiorul lui Meriva îşi păstrează o serie de ingrediente plăcute, pe care le descoperi cu savoare în timpul condusului. Poziţia în scaune e una mai înaltă decât
la maşinile obişnuite, iar
scaunele au o formă foarte
ergonomică, ce-ţi înconjoară spatele
într-un mod foarte anatomic. De fapt,
caracteristica asta a prezentă pe mai multe modele Opel, însă Meriva a mai obţinut şi o serie de certificate de la câteva organizaţii medicale de specialitate, aşa că dacă vă pasă de sănătatea coloanei Dvs. vertebrale, atunci, vorba ceea, „medicii o recomandă”.

Ca de obicei, multitudinea de butoane de pe consola centrală vă poate solicita un pic mai multă de atenţie şi învăţare iniţială, dar în scurt timp
comenzile de acolo devin clare şi uşor de folosit. E deosebit de plăcută cotiera centrală, care culisează înainte şi înapoi pe nişte şine speciale. Această configuraţie îţi permite ca, după ce ţi-ai setat poziţia perfectă a scaunului la volan, să-ţi tragi şi cotiera după tine în poziţia potrivită, savurând astfel un confort excelent la drum lung. Iar între şinele de care vorbim există şi un spaţiu de depozitate pentru tot felul de mărunţişuri. De fapt, Meriva stă excelent la numărul de spaţii de depozitare – sunt câteva zeci la număr în tot habitaclul, aşa că fiecare ocupant poate ascunde ceva în vreunul din ele.

Bătaie de cap vă va da numai sistemul de navigare integrat cu telefonul ăla deştept. Noi am condus două maşini în test, după cum vă spuneam, ambele dotate cu acest sistem. Modul de introducere a adreselor e unul cât se poate de logic, însă ghidajele de
direcţionare sunt vociferate foarte stâlcit pe străzi cu alte nume decât cele englezeşti. Şi deoarece suntem în Bruxelles, atunci denumirile franceze fac sistemul de navigare să pronunţe ceva de genul „please turn right to avenue de ijeidjeidjedkwpodwjdej”... Bine, ne-am zis că nu mai e cazul să ascultăm vocea doamnei din sistem, ci să ne uităm la harta de pe display şi la indicatoarele străzilor corecte. Aici e altă problemă. Se întâmplă des ca poziţia actuală a maşinii, afişată pe display, să fie întârziată cu 1-3 secunde, iar în loc să întorci imediat la dreapta, ai impresia că mai trebuie să mai mergi vreo 30-40 metri şi astfel ratezi
intersecţia. Şi apoi, după mai mulţi zeci de kilometri parcurşi, am avut în ambele maşini impresia că actualizarea începe să se realizeze cu tot mai mari întârzieri, de parcă informaţia afişată până acum s-ar fi stocat undeva şi i-ar fi umplut memoria sistemului prea mult. În una din maşini simptomul împrospătării devenise atât de grav, încât nici zoom-ul nu mai mergea, ori asta e una din funcţiile noi, cu care cei de la Opel se mândresc că ar uşura procesul de orientare în zone mai dificile. La drept vorbind, dacă întreg „creierul” sistemului de navigare e pe iPhone-ul din maşină, iar sistemul multimedia nu face decât să transmită datele
acestuia pe display, ar fi corect să spunem că aplicaţia aia de navigare o fi de vină, sau poate iPhone-ul ca device executant al acesteia. Dar problema e că această aplicaţie, cu tot cu iPhone, e cea recomandată de cei de la Opel ca fiind cea mai bună soluţie pentru sistemul de navigare, iar cea mai bună soluţie nouă pare mai greoaie, mai neinformativă şi mai înapoiată decât sistemele alea integrate de acum 2-3 ani de pe modelele Opel. Nu vreau să-mi imaginez cum ar opera sistemul nou pe un traseu de vreo 2-3 mii de kilometri, pe care să-l parcurgi în vreo 48 de ore fără întrerupere...
Calitate materiale

Opel Meriva oferă materiale foarte decente şi potrivite la interior. Zona inferioară a planşei de bord şi a tunelului central e realizată dintr-un plastic mai dur, pregătit pentru
rezistenţă la o exploatare mai intensă, dar partea superioară e făcută dintr-un plastic mai sofisticat. Tapiţeria e impecabilă, cu iz de segment premium. Calitatea demnă e păstrată pe bancheta spate.
Spaţiu interior

Deşi e un monovolum compact,
Meriva oferă spaţiu foarte generos la
interior. Pasagerii faţă se bucură de
o poziţie înaltă şi scaune excelent
profilate. Un eventual pasager
dreapta cu picioare mai lungi ar
putea avea nevoie să-şi culiseze
scaunul un pic mai înapoi, din cauza
profilării unui spaţiu de depozitare pe
planşa de bord în zona genunchilor,
dar, din fericire, în spatele scaunului
există foarte mult loc, aşa că dacă
scaunul faţă va culisa un pic, asta
nu va afecta pasagerii spate.

Bancheta spate oferă 3 scaune
individuale, cu mai multe posibilităţi
personalizate de ajustare. Chiar
dacă par destul de subţiri la prima
vedere, acestea reuşesc să
asigure un confort bun ocupanţilor
de aici. Suntem plăcut surprinşi să
constatăm că Meriva oferă spaţiu
suficient pe lungime, înălţime şi
lăţime pentru toţi trei ocupanţi de
aici. Apropo, una din modificările
interiorului se referă la
garantarea unui spaţiu mai
mare pasagerului din mijloc,
prin reducerea intruziunii
tunelului central în spaţiul de aici.
Dinamică motoare

Haideţi să trecem şi la esenţa tehnică
a noii Meriva, aşa cum se simte ea
pe viu. Am probat întâi motorizarea
turboaspirată pe benzină, de 1.4
litri, cu 140 CP la activ, cuplată la
transmisia automată cu 6 trepte.
Motorul ăsta îl cunoaştem de pe o
mulţime de alte modele Opel,
deci ne era interesant mai ales comportamentul noii cutii de viteze. De fapt, eram un pic suspecţi în privinţa calificativului de „nouă” dat transmisiei, întrucât Meriva mai dispunea şi înainte de facelift de o cutie de viteze similară, cu acelaşi motor 1.4 turbo în versiune de 120 CP. Iar o nouă transmisie cu 6 rapoarte noi am simţit-o pe noua Insignia facelift şi am apreciat-o acolo cu o notă apropiată de maxim.

Aici, însă, în condus urban, iar mai apoi extra-urban, avem impresia unei
operări mult mai ezitante, mai lente
chiar. Sunt destul de frecvente
situaţiile în care cutia de viteze ar
trebui să recurgă deja la schimbarea
unei trepte superioare, dar întârzie să
o facă, aşteptând în zadar. Dacă
ritmul acceleraţiei e unul constant,
atunci transmisia operează mai bine,
însă în oraş se întâmplă de multe ori
să ai nevoie să accelerezi, după care
să menţii o anumită viteză în spatele
cuiva, până la şansa de a
schimba banda şi de a continua
acceleraţia. Anume în astfel de
scenarii atipice algoritmii
transmisiei par să
gândească un pic
prea mult.
O surpriză neaşteptată ne-a oferit-o şi motorul turbo de 1.4 litri. Deşi credeam că ştim totul despre el, de pe atâtea modele pe care l-am simţit, pe Meriva el se simte mult prea diferit. În primul rând, troncăneşte ca un diesel din acelea vechi. Da, e un benzinar cu 4 cilindri, dar troncăneala sa e mult prea intrusivă în habitaclu şi neplăcută, părând a fi şi oarecum aritmică. E şi o chestie de izolare fonică, poate, dar şi o chestie de eficienţă acustică a sistemului de eşapament, care ar fi
trebuit să atenueze aceste sunete. Izolarea fonică a maşinii, de altfel, e bună în zonele laterale şi poate un mic medie în zona de dedesubt, dar marea sursă a zgomotului e, totuşi, motorul benzinar de sub capotă. Hm... Deocamdată nu suntem deloc încântaţi nici de motorul 1.4 turbo, nici de transmisia automată cu 6 rapoarte... Mult prea nerafinate pentru un monovolum modern, cu aspiraţii de confort şi statut premium.

Ulterior, am pus mâna şi pe o Meriva, care avea sub capotă noul motor diesel „şoptitor” de 1.6 litri, cu 136 CP la activ şi 320 Nm, cuplat la o transmsie manuală perfecţionată radical, cu 6 rapoarte. Noţiunea asta de „whisper diesel” ne suna ca o ultimă şansă de care să ne agăţăm,
în speranţa că Meriva ne va lăsa o impresie bună până la urmă, în lumina zgomotului pe care tocmai îl crease benzinarul. Şi ultima speranţă s-a adeverit.

Meriva 1.6 CDTI e cu totul altă mâncare de peşte. Paradoxal, dar motorul ăsta e de departe mai rafinat şi mai silenţios decât benzinarul de
adineaori. Sunetul său e mult mai ritmic, mai melodios şi mai neintrusiv în habitaclu, iar feedback-ul pedalei îţi trezeşte o cu totul altă poftă de viaţă. Transmisia manuală se apropie de o perfecţiune imaginară a ceea ce ar putea oferi transmisiile de acest tip, cu cuplări precise şi etajări foarte potrivite, care pun în evidenţă potenţialul motorului. Meriva 1.6 CDTI se transformă imediat într-un monovolum
foarte dinamic, pe care, brusc, e şi plăcut să-l conduci. Şi nu puteam zice asta despre motorizarea de adineaori. Dar acum, o savurez!

Conducem din nou prin Bruxelles pe la orele amiezii şi traficul e oarecum lejer. La semafoare iese în evidenţă sistemul start/stop, care operează destul de rafinat. Dar noi nu conducem prea eficient, ci mai degrabă savurăm la maxim potenţialul propulsorului diesel de sub capotă. E un motor care place imediat şi rămâne plăcut şi mai departe. E rafinat, e modern, e plăcut şi foarte vioi. Şi face un mariaj bun cu
noua transmisie. Oficial, cifrele din fişa tehnică indică un consum de 4.8 litri/100 km în regim urban. Bănuim că o fi posibil, noi, însă, am stors maximul de potenţial din acest propulsor prin Bruxelles şi am obţinut în final un consum de 7.6 litri/100 km. Valoarea asta nu e una orientativă pentru cei ce vor să aibă un ritm firesc de condus urban, ci mai degrabă reprezintă un nivel maxim al consumului pe care l-aţi putea atinge la forţarea deplină a lui, cu plăcere maximă şi griji minime faţă de cantitatea de diesel consumat. Ei bine, după cele două motorizări gustate, recomandarea noastră se direcţionează inevitabil către noul
noul propulsor diesel 1.6 CDTI 136 CP. Aici e adevărata inginerie nouă, modernă, inovativă, care mai e şi suficient de rafinată pentru a oferi o plăcere superbă de condus.
Ţinută de drum

Unul din marile avantaje ale lui Opel
Meriva e capacitatea de absorbţie a
suspensiei sale şi ţinuta foarte bună
de drum în comparaţie cu arhitectura
suspensiei. De fapt, dacă pe puntea
faţă avem o suspensie de tip
McPherson, atunci pe puntea spate
avem o bară de torsiune. Însă
ajustările sunt făcute foarte bine,
astfel încât Meriva lasă
impresia unui
monovolum cât se
poate de
manevrabil, de
parcă suspensia spate ar fi ajutată de braţe stabilizatoare suplimentare. Trecerea denivelărilor se face foarte silenţios şi rafinat, chiar dacă e vorba de denivelări transversale, peste care ar trece simultan ambele roţi ale unei punţi. Aici Meriva obţine o notă foarte bună.
Practicism portbagaj

Un alt capitol la care Meriva a un adevărat as. Deşi oferă în regim standard doar 400 litri volum până la linia geamurilor, poartbagajul lui Meriva poate creşte până la volume uriaşe datorită multiplelor posibilităţi de transformare a interiorului. Astfel, maşina asta poate fi cărăuşul fidel al familiei în orice situaţie neordinară,
fiind capabilă să transporte şi cele mai neobişnuite sarcini.

Vedict final: Opel Meriva

Opel Meriva e cu siguranţă unul din cele mai originale monovolume de pe piaţă, poate chiar cel mai original, graţie sistemului său ingenios de deschidere a portierelor spate, care se mai dovedeşte a fi şi foarte practic. Schimbările aduse de facelfit designului sunt cât se poate
de discrete, însă în măsură să-i împrospăteze prezenţa pentru următorii câţiva ani buni de carieră.

Ne-a plăcut foarte mult ţinuta de drum a modelului şi capacitatea de absorbţie a suspensiei, chiar şi pe drumuri imperfecte. Ne-a plăcut versatilitatea interiorului şi confortul de la bord, pentru toţi ocupanţii. Nu ne-a plăcut sistemul de navigare integrat cu sistemul multimedia IntelliLink, pe care nu l-am prefera în faţa unui banal
sistem de navigare adiţional. Nu ne-a plăcut nici sunetul aritmic şi zgomotos al motorului turbo de 1.4 litri şi 140 CP pe benzină, dar nici transmisia automată cu 6 rapoarte la care a fost cuplat acesta. Am apreciat la maxim, însă, noul motor diesel de 1.6 litri CDTI, dar şi transmisia manuală cu 6 trepte, cuplată la el.

Într-un final, vă putem recomanda noul Opel Meriva ca o alegere raţională şi
plăcută, cu câteva sfaturi necesare: găsiţi o aplicaţie mai performantă pentru sistemul de navigare, compatibilă cu device-ul Dvs. şi cu sistemul multimedia al maşinii, şi optaţi neapărat pentru motorul diesel de 1.6 litri şi transmisia manuală cu 6 trepte, care va fi cea mai plăcută combinaţie posibilă în prezent pentru acest model!
PeAsfalt.roIlie Toma
0
GALERIE FOTO (102 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează acest subiect!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PeAsfalt.ro
Login:
Parola:
Memorează-mă
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!